Fericirea stimulează deschiderea spre diversitate mai mult decât uimirea, arată studiu

Cum face fericirea diversitatea?

Un nou studiu, cu aproape 3.200 de participanți, arată că momentele scurte de fericire, nu cele de uimire, cresc disponibilitatea oamenilor de a accepta diversitatea socială. Cercetătorii din mai multe universități au realizat experimentul la începutul anului 2024 și au publicat rezultatele în International Journal of Psychology, contestând teoriile anterioare care susțineau că uimirea ar fi cel mai puternic catalizator al atitudinilor incluzive.

Echipa a recrutat un eșantion divers de adulți și i-a împărțit aleatoriu la vizionarea unor clipuri video scurte concepute pentru a induce fericire, uimire sau o stare neutră. După vizionare, participanții au completat chestionare care măsoară deschiderea față de diferite grupuri sociale, inclusiv minorități etnice, persoane LGBTQ+ și persoane cu dizabilități.

Condiția de fericire a generat constant scoruri mai mari la metricile de incluziune, în timp ce uimirea nu a arătat nicio diferență față de controlul neutră.

Maya Patel, autorul principal, a explicat că bucuria poate activa căi de recompensă care favorizează empatia, în timp ce uimirea declanșează adesea un sentiment de micșorare care nu se traduce în deschidere socială.

De ce uimirea nu e suficientă?

Autorii susțin că fericirea creează un stare afectivă pozitivă care extinde atenția și încurajează comportamentul prosocial.

„Când oamenii se simt bine, sunt mai predispuși să vadă alții ca fiind accesibili și demni de acceptare,” a declarat Patel.

În contrast, uimirea — caracterizată prin sentimente de vastitate și diminuare a sinelui — poate determina indivizii să se retragă intern, concentrându-se pe insignificanța personală în loc de conexiuni sociale externe.

Datele studiului susțin această perspectivă: participanții din grupul de uimire au raportat niveluri de distanță socială similare cu cei care au vizionat clipuri neutre, indicând că senzația de expansiune nu se extinde automat la ceilalți.

Fericirea poate fi cheia reducerei prejudecăților?

Metodologic, experimentul a controlat variabile precum vârstă, gen și atitudini anterioare față de diversitate. Analiza statistică a arătat că fericirea a crescut scorurile de incluziune cu în medie 12% față de control, un rezultat semnificativ (p <.01). Efectul uimirii a fost statistic indistinct de control, sugerând că experiența emoțională singură nu este suficientă pentru a schimba prejudecățile adânc înrădăcinate.

Rezultatele ridică întrebarea dacă factorii de decizie și educatorii ar trebui să prioritizeze inducerea fericirii în locul uimirii în intervențiile menite să reducă prejudecățile.

Programele care includ umor, exerciții de recunoștință sau muzică înălțătoare ar putea fi mai eficiente decât cele bazate pe experiențe de uimire, cum ar fi îmbrățișarea naturii sau instalații artistice grandioase. Criticii avertizează că creșterile de stare pe termen scurt pot să nu susțină schimbări atitudinale pe termen lung, însă autorii susțin că expunerea repetată la emoții pozitive ar putea crea un efect cumulativ, remodelând treptat normele sociale.

În viitor, cercetătorii plănuiesc să testeze dacă intervențiile de fericire susținute pot produce îmbunătățiri durabile în relațiile intergrup.

Dacă se confirmă, rezultatele ar putea transforma trainingul de diversitate în mediile de lucru, școli și organizații comunitare, subliniind strategiile bazate pe bucurie pentru a crea medii mai incluzive.

Fericirea ne face mai toleranți decât uimirea!

Ce tip de videoclipuri au fost folosite pentru a induce fericire și uimire?

Clipurile de fericire au prezentat scene comice, sărbători fericite și muzică înălțătoare, în timp ce cele de uimire au afișat peisaje naturale vaste, imagini spațiale și arhitectură monumentală.

Studiul sugerează că uimirea nu are niciun rol în promovarea deschiderii sociale? Nu complet; uimirea poate influența alte aspecte ale cogniției, dar în acest experiment nu a afectat semnificativ atitudinile față de diversitate comparativ cu un control neutră.

Pot fi aplicate aceste descoperiri în toate culturile? Eșantionul a inclus participanți din mai multe țări, indicând o relevanță largă, deși diferențele culturale în exprimarea emoțiilor ar putea modera efectele și necesită cercetări suplimentare.