Somnul de prânz crescă riscul de demență la bătrâni

Ce înseamnă legătura observată între somnul de zi și demența?

Un studiu efectuat pe aproape 1.000 de adulți a constatat că dormirea la prânz în fiecare zi a fost asociată cu un risc cu 48% mai mare de demență. Ce trebuie să știi.

Ceea ce trebuie să știți: persoanele care au dormit la prânz în cele mai multe zile sau în fiecare zi au avut un risc semnificativ de demență. Dormiile de zi neintenționate au fost asociate cu un risc cu 39% mai mare de demență. Somnul de până la 30 de minute a fost asociat cu un risc mai mare, dar rezultatul nu a fost menținut în toate analizele. Studiul nu arată că somnul de zi provoacă demență.

Necesitatea tot mai mare de somn poate fi un semn care merită discutat cu medicul dumneavoastră.

Un cățeluș care doarme după prânz pare o pierdere nevinovată, mai ales în vechime. Dar dacă simți nevoia de a dormi aproape în fiecare zi sau dacă te furișezi, acest obicei poate fi mai mult decât doar oboseală.

Un studiu efectuat pe aproape 1.000 de persoane în vârstă a identificat o legătură între somnul în timpul zilei și riscul de demență. Cercetarea publicată în Journal of Gerontology a urmărit participanții timp de până la 10 ani.

Rezultatele arată că persoanele care dormeau în timpul zilei în cele mai multe zile sau în fiecare zi aveau un risc cu 48% mai mare de demență decât cei care dormeau rar sau deloc la prânz.

Este important de remarcat faptul că legătura observată poate indica, de asemenea, că creșterea necesității de somn este un semn precoce de modificări ale creierului sau ale sănătății generale. Când somnul la prânz poate ascunde o problemă: nu orice animal de companie care doarme ar trebui să fie un motiv de îngrijorare. O pauză de masă poate face parte din rutina unei persoane și nu indică în sine o problemă de sănătate. Diferența este în cazul în care somnul devine mai frecvent sau în cazul în care persoana strânge fără a lua decizia.

În studiu, mai multe demente au apărut la cei care dormeau frecvent la prânz decât cei care rareori sau niciodată nu au dormit. Pe de altă parte, somnul ocazional nu a fost asociat cu un risc mai mare. Cercetătorii au luat în considerare, de asemenea, alte probleme care pot afecta somnul și sănătatea creierului, cum ar fi afecțiunile cronice, depresia, apnea de somn și durata somnului de noapte.

Legătura dintre somnul în timpul zilei frecvent și demența a rămas prezentă chiar și după aceste ajustări.

O altă constatare care a atras atenția echipei de cercetare: persoanele care au căzut fără intenție sau care au avut atât somn planificat, cât și episoade de somn neintenționate au avut mai multe decât cei care nu au dormit în timpul zilei. În schimb, pentru persoanele care au planificat somnul la prânz, nu a existat nicio legătură clară cu riscul de demență după ce cercetătorii au luat în considerare sănătatea lor și somnul de noapte.

Este un somn scurt la prânz mai sigur?

De ce contează această diferență? De asemenea, nevoia de a dormi în timpul zilei poate apărea din cauza somnului slab, apneei de somn sau a altor probleme de sănătate.

Prin urmare, nu numai durata de odihnă contează, ci și schimbările care apar în rutina normală. O persoană care adormește frecvent fără a vrea să acorde atenție semnalului.

Un somn scurt la prânz nu este neapărat mai sigur.

Cercetătorii au analizat, de asemenea, durata somnului în timpul zilei. Persoanele care au dormit cel puțin 30 de minute au avut un risc cu 40% mai mare de demență în analiza principală.

Cu toate acestea, această asociere nu a mai fost clară atunci când echipa a analizat separat cazurile de demență care au apărut la cel puțin cinci ani de la începutul urmăririi.

Acest rezultat este important: datele nu arată că un pui care doarme scurt crește riscul de demență.

Dintre obiceiurile analizate, somnul frecvent în timpul zilei a fost cel mai constant asociat cu apariția bolii. Poate somnul excesiv să fie un semn precoce al demenței?

Există o altă explicație posibilă. Schimbările care apar în creier înainte ca Alzheimerul să fie diagnosticat pot afecta mecanismele care te țin treaz. În acest caz, somnolența de zi poate apărea înainte ca problemele cu memoria să devină evidente.

Cercetătorii au repetat analiza pentru a vedea dacă legătura dintre somnul frecvent și demența a rămas prezentă atunci când au luat în considerare doar studiile de caz. Asociația a fost menținută, iar estimarea riscului a fost cu 75% mai mare. Acest rezultat susține ideea că legătura nu este complet explicată de cazurile de demență care existau deja, dar nu au fost încă identificate.